ARTFOTO.GO.RO



camere foto digitale








 

Tutoriale foto

Fotografia

 

Pornind de la premiza ca “Aparatul de fotografiat cel mai bun este cel in spatele caruia se afla cel

mai bun fotograf ” putem spune ca fotografia este o arta shi poate fi definita ca un joc de lumina pe un suport fotosensibil : foto = lumina , grafo = desen .

Daca la inceputurile descoperirii fotografiei s-a reusit proiectarea unei imagini luata din realitate pe o suprafata plana, partea dificila a constat in fixarea pe un suport care sa dureze in timp. Cu timpul s-a pus in aplicare materialul fotosensibil sau suportul digital.

Conditiile, subiecte si mediul de fotografiere ne determina sa impartim fotografia in mai multe categorii: fotografia de studio (fotografia in care e folosita doar lumina artificiala), macro fotografia (fotografierea obiectelor de mici dimensiuni) , fotografia in natura (fotografierea peisajelor, viata salbatica) , fotografia de sport (fotografierea sporturilo cu motor sau fara, sporturi de iarna ), fotografia subagvatica, fotografia 3D ( in care avem o vizualizare tri dimensionala sau stereo fotografia ) .

Ceea ce putem aprecia intro fotografie ne ne poate spune daca este o fotografie mai mult sau mai putin artistica : claritate , compozitie , folosirea corect adecvata a modului prin care obtinem fotografia ( luminozitate , distanta focala , filtre foto )

Modurile de vizualizare a unei fotografii nu sunt foarte variate : sub forma de proiectii (cu ajutorul aparatelor de proiectie in sali adecvate), sub forma de expozitii (in galerii de arta ) .

 

Aparatul de fotografiat

 

Aparatu de fotografiat (fotoaparatul) este un dispozitiv cu ajutorul caruia putem obtine imagini (instantanee) din realitate care pot fi pastrate dea lungul timpului.

Principalele parti componente ale unui aparat de fotografiat sunt obiectivul compus din lentile si camera obscura care se sfla in spatele obiectivului.

Tipurile aparatelor de fotografiat sunt multiple: dupa modul de vizualizare a subiectului de fotografiat sunt SLR (de cele mai multe ori cu obiective interschimbabile) si nonSLR (compacte) ; dupa marimea imagini proiectate de obiectiv sunt aparate de format mic( <24/36 ), mediu( 24/36 ) mare ( 6/6 – 6/9 ) planfilm ( >6/9 ) ; dupa suportul pe care este preluata fotografia sunt clasice si digitale .

Nevoile de obtinere a fotografiei a necesitat perfectionarea aparatelor de fotografiat. Astfel putem vorbi de performante ale aparatelor: cu focalizare automata chiar si pe timp de noapte, cu viteze a timpului de expunere a fotografiei de pana la 1/8000 secunde , aparate care permit vizualizarea imaginii din realitate imediat dupa fotografiere de tip polaroid sau digitale. Performanta aparatelor este data si de calitatea lentilelor din obiectivul pe care il detine care poate fi cu luminozitate mare sau mica , cu variatie a distantei focale (obiectiv de tip zoom) sau cu distanta focala fixa.

Cel mai des folosite sunt aparatele de format mediu in care imaginea proiectata de obiectiv nu depaseste 3/4 centimetri. 

Obiectivul Fotoaparatului

Orice aparat de fotografiat contine un obiectiv compus in primul rand din lentile care permit trecerea si formarea imaginii in interiorul aparatului foto , capac care il protejaza lentila frontala cand nu este folosit. Cu ajutorul diafragmei luminozitatea imaginii proiectate poate fii ajustata in functie de nevoi. Diafragma are valori cuprinse intre 1,2 (se poate vorbi de luminozitate ridicata) si 32 (luminozitate scazuta) .

In functie de distanta focala obiectivele pot fi impartite in obiective fixe care la randul lor sunt cu distanta focala mica (wide valori de 8mm in cazul aparatelor de tip mediu) sau de cele cu distanta focala mare teleobiectiv 600 mm ; obiectivele de tip zoom sunt obiective cu distanta focala variabila, de exemplu in cazul aparatelor de format mediu 35-70 mm care este echivalentul unui factor de apropiere de 2x sau 50-500 mm care are un factor de marire de 10x .

Obiectivele “ochi de peste” (fish eye) ajuta la proiectarea imagini in interiorul fotoaparatului cu un unghi de vizualizare de aproape 180 grade dar cu o deformare mare a fotografiei. Acestea sunt des folosite in cazul in care subiectul de fotografiat nu incape in cadru folosind obiectivele clasice.

Obiectivele de tip macro sunt folosite in macrofotografie pentru a obtine detalii care nu pot fi vizualizate cu ochiul liber, dar numeroase obiective pot fi ajustate fiind folosite ca si obiective macro.

 

Filtrele

Filtrele foto sunt lentile (din plastic sau sticla) care se ataseaza in fata obiectelor pentru obtinerea unor efecte sau pentru marirea performantelor acestora.

Chiar daca prin procesarea ulterioara a fotografiei in laboratorul foto sau pe computer (cu ajutorul softurilor specializate Photoshop, CorelDrow, Gimp ) putem obtine numeroase efecte asupra fotografiei totusi putem sa ne lipsim de unele superficii.

Dupa performantele obtinute pot fii: filtre care disperseaza lumina directa pe timp de noapte dintr-un singur punct; filtre care permit vizualizarea pe timp de noapte; filtre folosite pentru macro fotografie, filte care estompeaza lumina in cazul in care dorim acest lucru.

Atasarea filtrelor pe obiectiv poate fi prin infiletare in cazul filtrelor circulare, pe un suport special care la randul sau este circular; sau magnetic.

 

Timpul de expunere

Timpul de expunere al unei fotografii/cliseu/cadru reprezinta intervalul de timp in care imaginea din realitate este preluata de partea fotosensibila din interiorul camerei foto (a nu se confunda cu celula fotosensibila existenta la aparatele performante necesara calcularii timpului de expunere) . Timpul de expunere poate fii variabil dar totusi putem vorbi de aparate de fotografiat performante cand avem valori scurte, cand timpul de expunere poate fi programat, daca intervalul de timp dintre doua expuneri este scurt, daca timpul de sincronizare cu lumina artificiala flash/blitz in cazul aparatelor cu perdea este scurt (valori de pana la 1/500 secunde).

La expunerea unei fotografii timpul variaza in functie de lumina existenta, diafragma, sensibilitatea suprafetei fotosensibile din interiorul aparatului. Avand aceste 3 variabile in obtinerea unei fotografii (timp de expunere, diafragma, suprafata fotosensibila) este necesara gasitea corecta a valorilor pentru obtinerea fotografiei dorite. Se poate opta pentru prioritate de timp atunci cand consideram ca subiectul de fotografiat s-ar misca prea repede, prioritate a diafragmei atunci cand dorim o claritate marita a fotografiei, timp de expunere fix iar diafragma variabila (timpul de expunere trebuie sa nu depaseasca anumite valori care sunt date de lumina si partea fotosensibila)

In momentul expunerii fotografiei se doreste a nu se misca subiectul de fotografiat din fata obiectivului.

Obiective de tip Zoom

Obiectivele de tip zoom permit variatia distantei focale (distanta dintre suprata fotosensibila si centrul obiectivului). Acestea pot avea o focalizare manuala sau automata (produsa de un motoras aflat in interiorul obiectelor sau un interiorul camerei foto). Factorul de apropiere sau indepartare a subiectului cu ajutorul obiectivului zoom este dat de raportul dintre valoarea maxima si cea minima. Un obiectiv zoom de 30-300mm are un factor de 10x; acest factor ne spune ca subiectul poate fi apropiat de maxim zece ori .

In functie de diafragma, obiectivele pot fii cu diafragma variabila sau fixa la valoarea minima a distantei focale.

Modificarea distantei focale poate fi produsa prin rotire, tragere sau impungere, sau digital cu ajutorul unui motoras intern.

 

Macro fotografia

Folosind apatul foto in modul macro putem obtine imagini detalii ca nu pot fi observate cu usurinta cu ochiul liber; astfel putem observa cati ochi are o musca, sau detaliile de pe aripile unei libelule.

Macrofotografia este o latura a fotografiei aplicata in numeroase domenii cum sunt : biologia, medicina etc.

Tehnica de obtinere a macrofotografiei difera de tehnica obtinerii unei fotografii clasice dar eproape orice aparat de fotografiat poate fi adaptat. Cand dorim sa macrofotografiem vietuitoarere minuscule trebuie sa tinem cont de faptul ca acestea ne simt prezenta si de aceea trebuie sa folosim un teleobiectiv macro pentru a putea pastra o subicienta distanta de acestea pentru a le lasa pe acestea sa se desfasoare in modul lor de viata. De asemenea in momentele in care lumina este insufucuenta putem atasa o lumina artificiala de forma circulara in fata obiectivului , dat fiind faptul ca distanta dintre fotocamera si obiectul de fotografiat e foarte mica.Indiferent daca fotocamera poate fi setata in modul macro sau cu ajutorul unor accesorii ajungem la aceste performante trebuie tinut cont de faptul ca fotocamera are nevoie de o mai mare stabilitate mai mare , de aceea trebuie folosit un timp mai scurt de expunere sau chiar un trepied.

 

 

Fotografia in natura

Vorbind despre fotografia in natura putem vorbi despre fotografierea peisajelor montane unde temperatura de culoare se modifica, de iarna cand zapada reflecta lumina, culori toamna, de primavara cand intrega natura prinde viata, de vara, in delta, fotografierea vietuitoarerelor salbatice si nu numai, fotografia subterana care include numeroasele pesteri si unde lumina artificiala este indispensabila.

Deoarece elementele cuprinse intr-un peisaj, nu pot fi aranjete dupa propria voie compozitia este un impediment de aceea pentru obtinerea cadrului dorit poate ar trebui sa asezam statia de fotografiere in pozitia corecta.

Fotografia subterana in special fotografiatul in pesteri este in totatitate diferit de celelalte tipuri de fotografiere dat fiind faptul ca nu nu dispunem de lumina naturala. Formatiunile existente ne obstructioneaza si lumina existenta sens in care e necesara folosirea mai multor surse de lumina artificiala pentru fotografierea corecta a galeriei.

In fotografierea animalelor salbatice trebuie tinut cont de faptul ca distanta dintre statia de fotografiat si acestea trebuie sa fie astfel incat acestea sa nu ne simta prezenta atunci cand dorim sa fotografiem modul lor de viata. In acest senssunt necesare folosirea distantelor maxime ale distantei focale care sa apropie subiectul cel putin de 10x fata de fotoaparat.

 

Lumina si Luminozitate

 

Lumina este un element principal in obtinerea unei fotografii, de aceea trebuie luata bine in seama. Aceasta poate fi impartita in lumina naturala si artificiala. Lumina data de soare poate fi una mata atunci cand nori sunt aparenti pe cer si una directa si mai puternica, dar care produce umbre asupra subicientului. Lumina artificiala poate fi una continua sau una produsa de un flash/blitz care trebuie sa fie sincronizat cu aparatul de fotografiat.

Temperatura de culoare a luminii influenteaza fotografia fapt pentru care trebuie setat aparatul in acest sens cu ajutorul unor filtre care se ataseaza in fata aparatului sau modificarea starii partii fotosensibile.

Efectele date de lumina precum contrajurul (scoaterea in evidenta a subiectului principal cu ajutorul unei lumini din directia opusa fotografierii, dar care opreste vizibilitatea subiectului) modibica in totalitate calculele expunerii. Umbrele produse de o lumina directa si puternica pot fi scoase doar cu ajutorul unei lumini auxiliare artificiala de cele mai multe ori sau naturala atunci cand folosim panourile reflectorizante.

Lumina poate fi amplificata sau mai bine spus poate fi folosita intr-un mod economic cu ajutorul unor panouri reflectorizante.



Fotografia 3d difera de o fotografie clasica prin modul de producere, vizualizare si percepere a imaginii. Dat fiind faptul ca aven o percepere tridimensionala a alementelor componente ale fotografiei aceasta ofera mai multe detalii.

Obtinerea fotografiei 3d se produce cu ajutorul a doua aparate de fotografiat identice care sunt departate unul de celalt in functie de distanta dintre subiect si cele doua statii de fotografiat. Imaginea rezultata e compusa din cele doua imagini luate din unghiuri diferite ofera cu ajutorul ochelarilor speciali o vizualizare tridimensionala.

In decursul timpului s-au creat si aparate specializate in acest sens care prin constructie proiecteaza bidirectional subiectul de fotografiat, sau anumite dispozitive care se pot atasa unui aparat de fotografiat cu obiective interschimbabile si care proiecteaza imaginile pe suprafata fotosensibila dar avand o calitate injumatatita comparativ cu situatia cand folosim doua aparate identice.

Vizualizarea se produce cu ajutorul unor ochelari speciali.


 Claritate

Claritatea fotografiei e produsa de obiectivul prin care trece intreaga imagine. Profunzimea (marirea campului de claritate) edte data de diafragma care prin constructie opreste sau permite trecerea luminii spre partea fotosensibila. Claritatea este un element principal pentru a scoate in evidenta subiectul principal care transmite mesajul fotografiei. Claritatea poate fi gasita si sub denumirea de sharp/focus si poate fii automata, manuala sau autoreglata prin constructia obiectivului. Focalizarea automata este prin constructie cea mai complexa dar in spatele acestei se afla o setare manuala sau ochiometrica (produsa cu ajutorul ochiului prin indicarea subiectului de focalizat) .

 

 

Procesare Coputeriată

Computeru ne ajuta sa prelucram o fotografie atunci ca principalele elemente nu sunt destul de vizibile. Cu ajutorul softurilor specializate putem sa ajustam densități de tonuri, claritate, colaje.

Ajustările de culoare sunt necesare atunci cand tenperatura de culoare care luminează subiectul nu este corectă.

Procesarea computerizată este utila pentru pregatirea imaginii care urmează să fie arhivată dupa care tipărită în afișe, broșuri, pliante, carți, reviste, ambalajele diferitor produse.

 

Compozitie

Compozitia in fotografie este un element de luat in seama pentru a putea transmite mesajul dorit. Daca in mediul natural (exterior) prin compozitie intelegem gasirea unghiului corect de fotografiere sau in cazul in care putem modificarea subiectului principal, in interior, unde avem sursele de lumina, acestea pot fi pozitionate in locuri diferite. Fotogafiile pot avea subiect static sau dinamic. Pentru a scoate in evidență subiectul dinamic e necesara cunoașterea orientării acestuia.

Cele doua diagonalele într-o fotografie ne transmit un mesaj ascendent sau descendent.

Se consitera ca atunci cand privim o fotografie nu privim doar centrul acesteia ci intreaga opera de arta. Acest lucru ne trimite la modul de lucru in care sa nu plasam subiectul principal in mijloc, sa avem mai multe planuri, prin lumina sa scoatem in evidenta subiectul principal; fapt care ne conduce la transmiterea unui mesaj prin fotografie.

 

Clipuri

Realizarea de clipuri este una dintre cele mai complexe parți de realizat. Prin clipuri ințelegem mai multe fotografii suprapuse dar care au un același subiect. Realizarea acestora dureaza mai mult, in funcție de subiectul ales. Subiectele care pot fi alese in acest caz sunt multiple.Statia de fotografiere trebuie sa fie aceeși dar e necesar sa avem si un subiect care nu se mișca pe intreg parcursul fotografierii. Mesajele exprimate pot fii variate precum: inflorirea unei plante, trecerea anotimpurilor.

 

Fotografia digitala vs clasica

 

Avantajele fotografiei digitale sunt numeroase comparativ cu cele ale unei fotografii clasice, modul de obtinere avand mici diferente. Daca in cazul fotografiei clasice imaginea e proiectată pe un suport fotosensibil (format de cele mai multe ori dintr-un suport de polietilrna transparentă care e impregnata cu material fotosensibil) în cazul fotografiei digitale imaginea e formata si preluata pe un suport electronic. În spatele fotografiei suportului electronic poate sa conțina si date referitoare la modul de obținere al fotografiei: timpul de expunere, diafragma, programul folosit in modul de fotografiere, timpul fotografierii zii-lună-an, distanta focala folosita, sau chiar date GPS referitoare la spatiul fotografierii; toate acestea ne ajuta la o mai buna analiza a fotografiei rezultate. Modul de vizualizare aproape instantaneu de asemenea este un mare avantaj.

Fotografia clasica spre deosebire de cea digitala are nevoie de un timp mai îndelungat de obținut dar este ceva mai rezistentă in timp.

 

Fotografia în sporturile cu motor

 Fotografia in sporturile cu motor este una dintre cele mai spectaculoase dar in același timp și periculoase. Fie ca vorbim despre sporturile nautice, motociclism, raliuri, sau showri aviatice timpul de reacție al fotografului trebuie să fie unul foarte rapid. De cele mai multe ori se folosește un timp scurt de timp (prioritate de timp) ceea ce comduce la o diafragma cat mai deschisă, de aceea putem spune că avem nevoie de cat mai multă lumină sau de o sensibilitate cat mai mare a suprafeței fotosensibile. Tinand cont ca nu putem alege noi locul stației de fotografiere trebuie luat în calcul folosirea unei distanțe focale mari (folosirea teleobiectivului care de asemenea folosirea unui timp de expunere scurt ).

În cazul fotografierii sporturilor nautice sau a showrilor aviatice este clară folosirea teleobiectivelor sau chiar a zoom-urilor tele.

Fotografierea competițiilor motocicliste sau a raliurilor (Formula 1, F3, raliuri de macadam) ne permite uneori o stație de fotografiere mai apropiată de traseul pe care se petrece actiunea dar cu o atentie sporită.

Timpul de focalizare trebuie sa fie unul foarte scurt indiferent dacă fotografiem in rafale (fotografiere continua cadru după cadru pana la 8-9 cadre pe secunda) sau nu.Fotografierea in rafale ne ajuta de cele mai multe ori sa alegem doar cadrul dorit , adica instantaneul în care subiectul de fotografiat e in locul și poziția doriă.

  

Fotografia de studio

Prin fortografie de studio ințelegem acea fotografie care e realizată într-o incăpere cu sursă/surse de lumiă artificiale (bliț sau lumină continuă). Marimea unui studio variază in funcție de subiectul care dorim sa îl fotografiem (obiecte macro in care lumina artificială poate fii dispusă în fata obiectivului, sau obiecte mai mari unde avem nevoie de mai multe surse de lumină.

Sursele de lumină într-un studio pot fi directe sau indirecte atunci cand folosim umbrele, softbox-uri sau corturi pentru a dispersa lumina pentru a elimina umbrele. Studiourile care au fereastră uneori ne poate influenta negativ deoarece ne aduce o lumină cu o temperatură de culoare diferită față de cea din studio. În cazul in care folosim lumină artificială de bliț, lumina naturală poate fi eliminată printr-un timp cat mai scurt de expunere (pană la 1/500 sec) care nu ar influența reyultatul final.

Folosirea unui fondal negru ar putea ușura eliminarea umbrelor nedorite care ar putea apărea pe acesta.

 Fotografia de razboi

Chiar daca nuci unul dinstre noi nu ne dorim razboaie acest tip de fotografie a avut un impact imens dea lungul timpului. Se poate spune ca pe campul de lupta uneori o fotografie realizată in momentul si locul potrivit poate avea un impact mai mare decat o armă și poate schimba situația de pe front. Chiar dacă sunt destul de mulți fotografi care și-au pierdut viața pe front în urma lor a rămas acea imagine care in zilele noastre are un impact imens.

Este evident faptul că robustețea aparatului ne demonstrează cat timp putem sta in prima linie. Necesitatea celor mai rezistente fotoaparate este inevitabilă: ingheț , dezgheț, antișoc. Sunt excluse aparatele din plastic.

Fotografia în subteran (de peşteră)

Fotografia în subteran are cateva particularităţi faţă de celelalte tipuri de fotografii. Iluminatul fiind 100% numai din lumini artificiale necesitatea unui exponometru şi a unui flashmetru în cazul folosirii flashurilor este indinspensabil.
Pentru a putea reda cat mai corect o galerie in subteran, a stalactitelor şi a stalagmitelor sunt necesare mai multe surse de lumină artificială, o staţie foto. Pentru a putea reda marimea formaţiunilor e necesară folositea unui manechin sau model. Ţinand cont ca se folosesc şi lampi cu carbit expunerea unei fotografii poate fii de ordinul secundelor.
Pe de altă parte se poate fotografia chiar şi liliecii nişte vieţuitoare care “stau cu capul in jos”
Un punct forte care e necesar să fie luat in seamă este faptul ca temperatura în peşteră este in medie 10 grade celsius pe tot parcursul anului sau chiar mai mică in cayul gheţarilor ( ghetarul de la Scărişoara ) fapt care ar produce aburirea lentilelor daca diferenţa de temperatură interior/exterior este prea mare.
 

Fotogeafia de noapte

Fotografia de noapte se realizează in lipsa unei surse de lumină naturale directă prin urmare sursa de lumină este una naturală indirectă sau artificială. Este necesară cel puţin una din cele doua surse de lumină pentru realiyarea unei fotografii.
Deoarece sursa de lumină de cele mai multe ori este una de mică intensitate folosirea unui timp lung de expunere este indispensabil ceea ce necesită folosirea unui trepied. În cazul în care nu dispunem sau nu dorim sa folosim un timp lung de expunere putem folosi un suport foto mai sensibil si o diafragmă mai deschisă.
Cu ajutorul unor filtre speciale putem crea efectul de stea in jurul surselor de lumină.
Daca dorim sa redăm albastrul cerului momentul fotografierii este la crepuscul.

Peisajul

Prin peisaj se poate intelege un cadru natural cu o perspectiva de ansamblu si are unu sau mai multe elemente naturale: copaci, dealuri, munti campii, cascada, flori, lac. In artele plastice peisajul poate fii: rustic, citadin, industrial, marin tinand cont de intensitatea luminii de la munte fata de cea de pe litoral.
Planurile care apar in peisaj pot fi delimitate prin culori verdele ierbii sau movul unei poienii de narcise fata de griul unor stancii indepartate, prin aspectul de clar /neclar, prin intensitatea luminii.
Redarea anotimpurilor poate fi redata in fotografie prin culorile specifice dar si prin tehnici fotografice. Culorile specifice iernii sunt albul zapezii, cele ale toamnei sunt roscatul maroniu al frunzelor vestede, cel al verii este verdele ierbii. Specificul toamnei, mai poate fii redat printr-un timp lung de expunere atunci cand vantul bate iar frunzelor cad, iar trunchiul fiind singurul element care ramane fix si poate sa reinvie natura. De asemenea ma poate fi redata trecerea apei fata de pietrele care raman, printr-un timp lung de expunere; de cele mai multe ori folosirea trepiedului este inevitabila usurand munca fotografului in momentul fotografierii excluzand mamentele de deplasare a statiei foto.

Viata salbatica

Prin fotografierea animalelor salbatice se poate intelege surprinderea momentelor in care acestea traiesc: cautarea si prinderea hranei, modul de viata locurile specifice in care acestea traiesc (ursul in barlog, maimuta prin copaci. Pentru surprinderea acestor momente e necesar cunoasterea vietii acestora iar locul fotografierii sa fie cat mai departat pentru a nu le deranja; de asemenea folosirea unor haine care sunt in ton cu peisajul ne ajuta sa nu fie deranjate.
Pentru fotografierii de la distante mari sunt necesare obiective cu distante focale mari (600mm sau chiar mari pentru aparatele foto de tip mediu), folosirea luminii artificiale de tip blitz nu ajuta deoarece acestea ne-ar simtii prezenta.
 

Cum, cu ce, unde, facem fotografii la pasari
Ce geanta se potriveste cu aparatul meu de fotografiat? fotografii la pasari


camere foto


acasa  Despre fotografie  Tutoriale  Fotoaforisme  Agentii  Index fotografi  Tehnica fotografica  contact 

artfoto 2010